Manchester City – Monaco a fost, de departe, cel mai frumos meci al acestei ediții de Liga Campionilor. 8 goluri, un penalty ratat, răsturnări de scor și impresia că am văzut cel mai bun meci din ultimii ani. După ce ecourile meciurilor se vor fi stins, rămân greșelile. Pentru spectatorul neutru, dar și pentru fanii lui City, meciul de pe Etihad a fost o poveste, dar sunt sigur că, pentru cei doi antrenori, seara trecută a fost un coșmar. 8 goluri într-un meci din faza eliminatorie a UEFA Champions League reprezintă o raritate. O excepție. Într-o perioadă în care primează rezultatul și e foarte important să faci cât mai puține greșeli, City și Monaco au oferit o gamă foarte largă de erori. De la alcătuirea echipelor, până la deciziile celor aflați în teren.

Sigur că toată lumea își va aminti doar spectacolul pe care l-au oferit, din plin, cele două echipe. Dar e important să înțelegem și de ce s-a ajuns aici. Cum a fost posibil ca o echipă ca AS Monaco, recunoscută în sezoanele anterioare pentru felul în care se apăra, să ia 4 goluri în doar 24 de minute. Sau cum e posibil ca o echipă ca Manchester City să se prezinte în faza eliminatorie cu o apărare care ar fi luat gol, indiferent de numele adversarului.

Guardiola s-a aflat, de la început, în fața unei dileme foarte mari. În imposibilitatea de a trimite în teren un fundaș de bandă stângă, a apelat la omul lui de încredere. La cel despre care a spus că poate fi folosit oriunde, atât de bine se descurcă. Cu Bournemouth sau cu un alt adversar din această categorie, probabil că Fernandinho s-ar fi descurcat fără probleme. Aseară, însă, a fost cu totul altceva. Leonardo Jardim cunoștea problemele din flancul stâng al echipei lui Guardiola și a ales să-l titularizeze pe Mbappe, în detrimentul lui Germain. Raționamentul a fost destul de simplu. Viteza lui Mbappe și elanul pe care le are la 18 ani sunt mai importante decât experiența și versatilitatea lui Germain. Mutarea i-a ieșit lui Jardim, timp de o oră. Mbappe a jucat preponderent în zona lui Fernandinho, a speculat perfect spațiile dintre brazilian și Otamendi și a marcat golul de 2-1, în finalul primei reprize.

Din linia de 4 fundași ai lui City, doar Sagna s-a mișcat în nota specifică. Dacă Fernandinho are scuza că nu e fundaș stânga de meserie, Otamendi și Stones nu au niciun alibi, deși Guardiola a spus la final de meci că Monaco e o echipă care poate marca oricât de mult vrea. Cei doi fundași centrali  au făcut un meci catastrofal, singurul lucru pozitiv fiind golul de 4-3, marcat de Stones. Au greșit la toate golurile și au fost depășiți în permanență de monegasci. Cu un astfel de cuplu de fundași, lui Guardiola îi va fi imposibil să câștige Champions League. La Barcelona și Bayern, Guardiola a avut nu numai jucători ofensivi de calitate, ci și fundași centrali. Ceea ce nu are la Manchester. Sigur, nu va lua în fiecare meci 3 goluri, dar, pe măsură ce va avansa în competiție, City nici nu va mai putea marca de 5 ori. De altfel, a făcut-o doar de alte două ori în acest sezon, cu Steaua și West Ham. De la mijloc în sus, Manchester City mustește de talent, dar ceea ce se întâmplă în apărare e îngrijorător. Guardiola a echilibrat apărarea, când în l-a trimis în teren pe Zabaleta. Din acel moment, jocul s-a schimbat.

Dincolo, monegascii au jucat, timp de o oră, ceea ce știu mai bine. Au alergat, au făcut pressing, au marcat de 3 ori și au obligat-o pe City să caute doar zonele laterale. Fix ceea ce nu-i place antrenorului catalan. Să nu poată folosi mijlocașii centrali pentru a pasa direct spre poarta adversă.

Echipa lui Jardim s-a prăbușit într-un final pe care nu-l anticipa nimeni. Aș spune că momentul cel mai important nu a fost penalty-ul ratat de Falcao, deși Monaco s-ar fi distanțat la două goluri, ci gafa lui Subasic. Croatul a fost, constant, printre cei mai buni jucători ai lui Monaco, până aseară, când  a luat 5 goluri din 6 șuturi pe poartă și a fost iertat de un penalty,  în prima repriză. Imediat ce Aguero a egalat la 2, toată încrederea echipei lui Jardim s-a  făcut țăndări. Subasic nu a mai nimerit decât o intervenție. A ieșit prost pe centrări și le-a dat emoții coechipierilor la fiecare minge care traversa careul. Nu contează că Falcao a marcat pentru 3-2 cel mai frumos gol pe care l-am văzut în ultimii ani în Champions League.

Tot ceea ce făcuse bine echipa lui Jardim a fost uitat în ultimele 30 de minute. Zona centrală a devenit vulnerabilă, iar Fabinho și Bakayoko au fost depășiți din ce în ce mai des. În flancuri, Bernardo Silva și Lemar nu i-au mai dublat pe fundașii laterali. Monegascii au rupt rândurile, iar o asemenea brambureală n-am mai văzut în jocul echipei lui Jardim. Fiecare atac al lui City a adus o ocazie și, nici măcar la fazele fixe, Monaco n-a mai fost sigură. Glik și Raggi și-au pierdut și ei reperele și oamenii din marcaj, iar Monaco a ajuns să ia gol după gol. Două din corner, plus golul 5 izvorât dintr-o pasă minunată a lui David Silva. Ceea ce părea o defensivă impenetrabilă anii trecuți, s-a transformat într-o apărare atât de vulnerabilă, încât cred că nici lui Jardim nu-i venea a crede ce se întâmplă în teren.

Apropo de portughez. Cunoscut drept un antrenor care pune foarte mare bază pe apărare, Jardim a transformat-o pe Monaco în acest sezon. A mutat centrul de greutate al echipei către poarta adversă, iar Monaco a ajuns cea mai ofensivă echipă din Europa. Aseară, a greșit, deși totul mersese conform planului, timp de 60 de minute. Cum bine remarca prietenul Adi Soare, Jardim s-a lăsat copleșit de frumusețea propriei opere și a crezut că echipa se va redresa singură. A mutat când răul fusese deja făcut. Zona mediană trebuia asigurată, dar Moutinho a intrat prea târziu, pentru că Jardim a crezut că Germain, în locul lui Mbappe, va fi suficient pentru a o ține pe City mai departe de poartă.

A fost o seară care se putea încheia altfel. La 3-1 sau la 5-4, dacă Falcao marca în ultimele minute. Monaco rămâne cu încă un meci memorabil, apropiat de acea întâlnire cu Deportivo, din sezonul în care a ajuns până în finală. Dar mai departe, în proporție de 70%, va merge echipa lui Guardiola, care a știut mai bine ce are de făcut, atunci când totul era împotriva echipei lui.

*sursă foto sus – Daily Mail