S-a vorbit foarte mult doar despre ultima fază a meciului de pe Santiago Bernabeu și se va mai vorbi, probabil, până când va apărea o nouă fază de acest gen. Cum semifinalele nu sunt departe, nu va trebui să așteptăm prea mult. S-a vorbit, însă, prea puțin despre meciul în sine. Cum a fost posibil ca Juventus, zdrobită de Real Madrid, la Torino, să refacă diferența de scor? Și nu oricum, ci doar în 60 de minute. Sau cum a fost posibil ca, la ultima fază, Lucas Vazquez să fie singur în marginea careului mic? Să le luăm pe rând.

Contextul

Prima întrebare primește un răspuns parțial încă de la finalul meciului de la Torino. 3-0 în deplasare e un avantaj pe care nimeni nu l-a pierdut în retur, la acest nivel. Știu, există exemplul lui Dinamo, la Liberec, dar vorbim despre o cu totul altă competiție și despre alte echipe. Real Madrid știe prea bine lucrul acesta și a tras formidabil pentru a-și asigura, în mare parte, calificarea încă din manșa tur. Mai erau 90 de minute de jucat, dar lucrurile erau clare. Indiferent că Barcelona pierduse în returul de la Roma tot ce agonisise cu mare trudă pe Camp Nou. Zidane a fost singurul care și-a imaginat că returul nu va fi ca un meci cu Malaga și s-a gândit să menajeze câțiva jucători în perspectiva partidei de pe Bernabeu. Casemiro a rămas pe bancă până la finalul meciului cu Atletico, Isco, Benzema și Modric au intrat în repriza a doua, iar Cristiano a fost retras din teren cu 25 de minute înainte de final. Lupta cu Atletico, pentru locul 2, conta mai puțin decât parcursul din Liga Campionilor.

Allegri era aproape resemnat după corecția din tur, dar credea că prestația de pe Bernabeu poate influența pozitiv finalul de sezon al lui Juventus, în care bianconerii au două obiective, al 4-lea event consecutiv, ceea ce nu a mai reușit nimeni. A dat câteva indicii despre echipa de start, apoi a lăsat să se înțeleagă primul 11 din formula pe care a folosit-o la Benevento. La fel ca Zidane, a odihnit oamenii importanți pentru retur. Buffon nu a jucat, Higuain, Khedira și Douglas Costa au intrat în repriza a doua, iar Mandzukic a fost titular, prima dată, după o lună în care a fost și accidentat.

Echipele

Startul returului le-a găsit pe cele două rivale în formulele așteptate. A surprins Zidane, apelând la Bale, în locul lui Benzema, poate pentru a gâdila orgoliul galezului, nemulțumit că n-a jucat deloc la Torino. În rest, opțiunile standard, cu Vallejo în centrul apărării, în condițiile în care Ramos a fost suspendat, iar Nacho, accidentat. Un 4-4-2, potrivit UEFA, care e, mai degrabă, un 4-3-1-2, cu Isco având libertate de mișcare pe tot frontul ofensiv al Realului. Cu atât mai mult cu cât intrarea acestuia în zona centrală îi permite lui Marcelo să urce atât de eficient.

Allegri a răspuns cu tot ce avea mai bun. I-a readus în primul 11 pe Benatia și Pjanic, suspendați la meciul tur, și i-a reintegrat pe Mandzukic și Matuidi, pe care îi folosise doar în repriza a doua a turului, din pricina unor probleme medicale care îi împiedicaseră să joace din primul minut. L-a păstrat pe Douglas Costa într-un 4-3-3 în care linia mediană a fost, din nou, punctul forte. Ceea ce lipsise în tur, când Khedira și Bentancur au fost surclasați de mijlocașii Realului.

Golurile

Într-un sistem pe care îl interpretează mult mai bine decât acel 4-4-2 din tur, Juventus a plecat ca din pușcă. Dougla Costa a recuperat o minge în terenul advers, Khedira a centrat perfect pentru Mandzukic, care nu l-a iertat pe Navas. Același Mandzukic a făcut 2-0 pe finalul primei reprize. O altă centrare, de data aceasta a lui Lichtsteiner, intrat perfect în locului lui De Sciglio, ca la Londra. Nicio șansă pentru Carvajal, într-un duel de coșmar cu Mandzukic, ajuns la 4 goluri în meciurile cu Real.

La 0-2, deși avusese câteva situații din care Real putea marca golul care ar fi liniștit întru câtva meciul, Zidane a făcut două schimbări la pauză. I-a înlocuit pe Casemiro și Bale, cu Asensio și Lucas Vazquez, trecând într-un 4-2-3-1. Așa a rămas și după ce Kovacic l-a înlocuit pe Modric, care nu s-a putut debarasa de Matuidi aproape deloc.

Între timp, scorul devenise 0-3, după încă o acțiune plecată din bandă. Centrare Douglas Costa, Navas scapă mingea din brațe, iar Matuidi, venit singur în centrul careului, o împinge în poartă. 3 goluri marcate din centrări venite din dreapta. Seara lui Marcelo a fost groaznică, la fel ca a lui Carvajal și Vallejo. Varane a compensat cu aparițiile în careul lui Buffon. Absența lui Ramos, decisivă. Foarte vulnerabilă în apărare, Real Madrid a decis să ia jocul pe cont propriu, pentru a nu risca să primească și un al 4-lea gol. Juventus, de teamă să nu strice tot ce obținuse în prima oră, s-a gândit că n-ar fi rău să aștepte finalul în apărare. Dacă iese vreun contraatac, bine, dacă nu, asta e. Fie ce-o fi, în prelungiri. De care eram aproape siguri, cu tot cu cele 3 minute suplimentare arătate de Michael Oliver. Cu 40 secunde înainte de finalul prelungirilor, s-a întâmplat dezastrul pentru Juventus.

O eroare de interpretare a jocului a distrus tot ceea ce clădise echipa lui Allegri. Kroos primește mingea la 25 de metri de poarta lui Buffon. Juventus are 6 oameni în careu, și alți 3 în fața lui. Numai că niciunul nu e suficient de aproape de Kroos, care are timp să pregătească pasa spre Cristiano. Aici intervine o altă problemă. Felul în care reacționează bianconerii aflați în careu. Lichtsteiner își acoperă zona, Khedira rămâne pe linia careului, iar Chiellini și Matuidi ies disperați să-i lase în offside pe Lucas Vazquez, Marcelo și Cristiano.

Ceea ce s-ar fi întâmplat, dacă Alex Sandro ar fi reacționat, și el, la timp. Dar n-a fost așa, pentru că brazilianul îl are în față pe Cristiano și pleacă după el, pe traiectoria mingii lui Kroos. Benatia, cu fața spre interiorul careului, încearcă să ajungă într-o poziție prin care să anuleze prezența lui Lucas Vazquez, numai că e prea târziu. Cristiano câștigă duelul cu Alex Sandro, iar Vazquez are prim-planul, în duelul cu Benatia.

Restul sunt supoziții. Ce s-ar fi întâmplat dacă Benatia nu încerca să-l deposedeze pe Vazquez? Ce s-ar fi întâmplat dacă Allegri ar fi încercat să taie ritmul Realului, cu o a doua schimbare? Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost Buffon în poartă, la penalty? Ce s-ar fi întâmplat dacă cele 90 de milioane cheltuite pe transferul lui Higuain ar fi fost utile și în Liga Campionilor, nu doar în meciurile de campionat? Dacă și numai dacă, după o seară în care Juventus s-a simțit ca acasă, pe Santiago Bernabeu. O seară ruinată de o eroare colectivă.