CSMS Iaşi a stat în Europa doar o săptămână. Au fost 7 zile intense în care echipa lui Napoli a arătat aşa cum o ştiam. Bine organizată, cu o apărare greu de desfăcut în condiţii normale, dar care nu poate sau nu ştie să pună presiune pe adversar, atunci când are nevoie. Acesta e un lucru care se învaţă pe parcurs, iar dubla cu Hajduk o poate ajuta pe CSMS Iaşi doar dacă moldovenii fac o analiză corectă a celor două meciuri şi, evident, prind cupele europene şi în sezonul viitor.

Am plecat, de la început, de la ideea că CSMS n-are nicio şansă în faţa croaţilor. 3-4 la general nu e atât de rău pe cât ne aşteptam să fie în momentul tragerii la sorţi, iar la prima experienţă europeană din istorie, CSMS Iaşi nu s-a făcut de râs. Dar asta este o eroare. Nu de aici trebuia să pornim, ci de la realitate, iar realitatea celor două meciuri este că am făcut o greşeală în ceea ce priveşte  perceperea adversarului. Nume mare, Hajduk n-a mai performat în ultimii ani. A ajuns a 3-a echipă a Croaţiei, la finalul sezonului trecut, după campioana Dinamo Zagreb şi Rijeka. Iar în grupele unei competiţii europene n-a mai ajuns de 6 ani, de cand trecea de Dinamo şi Unirea Urziceni în preliminarii, iar actuala echipă a Iaşiului abia se înfiinţase.

În 6 ani, CSMS Iaşi a ajuns să se lupte de la egal la egal cu Hajduk Split. Sigur, de pe locul 7 în Liga 1, unde s-a luptat cu Voluntari, Timişoara sau Petrolul, dar asta este realitatea fotbalului nostru. Un fotbal care astăzi pleacă din nou la drum, dar fără să ştie exact numele tuturor echipelor participante.

Vorbeam mai sus de o analiză corectă. În momentul acesta, doar Nicolo Napoli  poate face o astfel de analiză, pentru că pe Florin Prunea l-am auzit plângându-se de arbitraj, ceea ce mi se pare o gogomănie fără seamăn. Să te plângi că nu ai primit o lovitură liberă în minutul 93 al returului după ce ai avut 2-0 în tur şi ai fost egalat, după ce ai ratat singur cu portarul la Split şi cu poarta goală la Iaşi, mi se pare inacceptabil. În plus, e un semnal prost dat jucătorilor, ale căror erori trec, astfel, în plan secund. Sigur, Prunea e un tip care se aprinde repede, poate că după ce se liniştește va vedea lucrurile altfel.

CSMS Iaşi a jucat de la egal la egal cu Hajduk, în ciuda previziunilor, dar a ratat calificarea. De aici trebuie plecat. De ce s-a ratat calificarea? Nicolo Napoli trebuie să identifice problemele echipei şi să le corecteze.

Poţi merge în Europa cu Grahovac, care te îngroapă când ţi-e lumea mai dragă, aşa cum s-a întâmplat în tur? Poţi lăsa tot jocul ofensiv doar pe umerii lui Andrei Cristea şi să te califici? Cu Golubovic, moldovenii se exprimau altfel, pentru că bosniacul ştia să protejeze mingea, să-şi aştepte coechipierii şi să devieze balonul stânga-dreapta. Piccioni nu e Golubovic, deşi el i-a calificat pe ieşeni cu golul de la Timişoara. Îţi propui să mai joci astfel de meciuri sau eşti mulţumit cu dubla asta? Poţi face anumite ajustări într-un lot care nu e foarte ofertant? Poţi avea şi un plan B, care să presupună mai mult curaj? Inclusiv curajul de a trimite în teren un jucător de 18 ani, aşa cum e Boiciuc, spre exemplu. Croaţii au abordat această dublă folosind doar doi jucători mai vârstnici decât cel mai tânăr jucător al Iaşiului, Piccioni, care tocmai a împlinit 25 de ani. Arbitrajul ostil şi lipsa de experienţă nu sunt scuze, ci copilării. Lipsa curajului şi a viziunii reprezintă marea problemă.