“Gigi Becali e salvatorul fotbalului românesc. Fără banii lui, fotbalul n-ar mai exista”. E o idee pe care am auzit-o foarte des. A spus-o inclusiv Marius Șumudică, după ce Steaua s-a înțeles cu Astra în privința transferului lui Denis Alibec. Dar nu-i așa că nimic nu e ceea ce pare? Și că finanțatorul Stelei nu salvează, de fapt, nimic, în afară de propria piele?

Calculele, la o primă vedere, sunt simple. Cu banii încasați pe Alibec, Astra o mai duce o perioadă. Plătește datoriile pe care le are până la finalul lunii și deblochează banii de la UEFA. Ce sume vor ajunge la jucători și antrenori, nu se știe. La o privire mai atentă, vedem că tot ce îl interesează pe Niculae e să nu mai dea bani din buzunar, astfel că, prin transferul lui Alibec, Becali îl ajută pe Ioan Niculae, nicidecum pe Astra. Campioana e într-o situație în care nu mai poate fi ajutată. Echipa lui Șumudică e jucăria unuia care s-a plictisit de joaca de-a fotbalul și e pregătit să o arunce la gunoi. A vrut să-l concureze pe finanțatorul Stelei și a reușit să-i ia 3 trofee, un titlu, o cupă și o supercupă. După care închide prăvălia, așa cum au făcut și alți parteneri de afaceri de-ai lui Gigi Becali.

Dumitru Bucșaru e unul dintre ei. A stins o datorie mai veche trimițând 7 jucători de la Urziceni la Steaua. După care a desființat echipa care strângea 8 puncte în grupele UEFA Champions League. Dumitru Sechelariu e altul. Steaua a transferat de la Bacău, dar banii încasați nu au ajuns niciodată la echipa din Moldova, iar aceasta a fost dizolvată, în cele din urmă, în 2014. Ceahlăul și Oțelul ce au făcut cu banii din transferurile lui Chitoșcă, Ștefănescu, Popadiuc și Tudorie? Au mai rezistat o jumătate de sezon după care au dispărut.

Așa se întâmplă și cu Astra. Ioan Niculae e singurul beneficiar al sumelor plătite de Gigi Becali. O mână spală pe alta, iar omul care decide la Steaua lovește doi iepuri dintr-o dată. Merge pe principiul “ce nu poți învinge, cumpără” și se asigură că Astra nu va mai fi vreodată rivala echipei sale. Nu din grija fotbalului românesc cumpără Steaua de la rivale, ci din propriul interes. În ciuda calculelor inițiale, Becali și-a dat seama că locul 2 nu îi garantează nimic și că nu poate ajunge la banii din Liga Campionilor de pe poziția secundă. Titlul e singurul care îți permite să-ți faci iluzii, iar Becali, prin banii pe care îi plătește celorlalte echipe vrea să fie singurul care are acces și la această iluzie.

Dacă banii lui Becali ar fi ajutat fotbalul să nu moară, am fi văzut că din sumele încasate de la Steaua pe Enache, De Amorim și Boldrin, Astra ar fi investit o parte în creșterea unor jucători. Ce jucători a promovat Șumudică? În afara unor apariții sporadice ale lui Răileanu, Moise sau Valentin Gheorghe, nu am mai văzut nimic. Nu-ți poți permite să mai ții un fotbalist ca Alibec sau ceilalți transferați la Steaua sau aiurea, cauți să vii cu alții. Nu imediat, ci într-un an, doi. Dar asta înseamnă să ai un plan, nu o jucărie. Planurile lipsesc din peisajul fotbalului nostru. Jucăriile, nu.