Se spune că, de obicei, lucrurile nu sunt făcute pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește. Totul era pregătit pentru calificarea lui PSG, dar s-a nimerit a fi Monaco, până la urmă, reprezentanta Ligue 1, care continuă în Champions League. Nimerit este un fel de a spune, căci numai nimereală nu poate fi catalogată calificarea monegascilor. Ar fi putut vorbi de nimereală dacă se calificau englezii, inferiori, în ansamblul celor două meciuri, adversarului din Principat.

Cu excepția ultimelor 20 de minute de pe Etihad, Monaco a controlat dubla manșă. Răsturnarea de acum 3 săptămâni l-a ajutat pe Jardim, deși City era mare favorită la calificare și, în general, prea puțini erau cei care credeau în șansa monegascilor. Mai ales când, lovit la coaste în finalul meciului cu Bordeaux, Falcao a fost anunțat indisponibil pentru returul de aseară.

Totuși, Leonardo Jardim și echipa lui știau ce au de făcut. I-au luat tare pe englezi, învingători în deplasare doar pe Arena Națională, iar primele 10 minute cred că au trecut foarte greu pentru echipa luI Guardiola. 3 șuturi spre poarta lui Caballero, care a respins o minge, dar pe alta a scos-o din plasă. Cine se aștepta ca iureșul monegascilor să se potolească, probabil nu a văzut prea multe meciuri ale echipei lui Jardim. Cel puțin nu în acest sezon, când Monaco a devenit cea mai ofensivă echipă din Europa. De multe ori, de-a lungul acestui sezon, Monaco mi-a adus aminte de Borussia lui Jurgen Klopp, care a ajuns până în finala de la Londra. Ne limităm doar la Europa pentru că aici se joacă fotbalul care contează, la nivel de club. Așadar, francezii au continuat să atace, să pună presiune pe o echipă incapabilă să iasă din propria jumătate și care nu a trimis niciun șut la poartă în prima repriză.  4-4-2-ul lui Jardim a fost atât de eficient, încât City părea o echipă de duzină, iar Sane, Sterling și Aguero au atins mingea în careului lui Subasic doar de două ori, pe parcursul primei părți. Consecința logică, 2-0 încă din minutul 29, scor de calificare obținut după doar o jumătate de oră.

Meciul a continuat, după pauză, în sens invers. Efortul depus și gândul că au obținut ceea ce și-au dorit i-au făcut pe jucătorii lui Jardim să joace mai aproape de poarta lui Subasic și, pe măsură ce minutele treceau, monegascii se apărau cu tot mai mare dificultate. Au început să apară ocaziile, rândurile monegascilor s-au rupt, dar degringolada din tur nu a mai fost posibilă. În primul rând pentru că Subasic, spre desosebire de meciul din urmă cu 3 săptămîni, a scos tot ceea ce era de scos. Inclusiv la golul lui Sane a avut o intervenție foarte bună, care n-a fost dublată, însă, de o reacție rapidă din partea lui Sidibe, care s-a uitat cum Sane marchează golul care o ducea pe City în sferturi. În al doilea rînd, Jardim nu a mai rămas fără reacție pe margine. L-a scos pe Raggi, epuizat, înainte de golul lui City, apoi l-a înlocuit și pe Mbappe, cu Joao Moutinho, imediat după golul lui Bakayoko, semn că și-a însușit lecția de pe Etihad. A mizat pe experiența lui Germain, în detrimentul entuziasmului lui Mbappe. Germain, având știința de a proteja mingea mai bine și de a trage de timp, a fost mai util, în final, decât Mbappe, care o zbughea spre poartă imediat cum intra în posesia mingii. La momentul potrivit, un pic de șiretenie e mai utilă decât un car de entuziasm. Chit că Mbappe a fost unul dintre cei mai buni jucători ai gazdelor, iar entuziasmul său i-a molipsit și pe ceilalți.

Dincolo, Guardiola antrenează cea mai slabă echipă din carieră. Cu jucători supraevaluați sau trecuți deja de punctul maxim al carierei, Manchester City nu avea cum să se califice. Guardiola iese din competiție ca niciodată, din optimi, dar nu cred că e foarte surprins, ținând cont de felul în care a jucat echipa lui în deplasare, în acest sezon. Mutarea lui Kolarov în centru n-a adus mare lucru, mai ales că sârbul l-a pierdut din marcaj pe Bakayoko la golul 3. Fernandinho, pe postul său, n-a putut împinge jocul către poarta lui Subasic, într-un final în care City a plimbat mingea la 30 de metri de poarta adversă. Yaya Toure a rămas pe margine, până la final. David Silva și De Bruyne, cei care ar fi trebuit să-i pună în valoare pe atacanți și să vină cu șuturi din linia a doua au fost mai neinspirați decât în mod obișnuit și au încheiat meciul fără să fi trimis vreo minge pe spațiul porții lui Subasic.

Guardiola a făcut o singură schimbare, semn că este conștient de posibilitățile lotului. Se spune că omul sfințește locul, dar nu e o zicală verificată în totalitate. Barcelona a mai câștigat o dată Champions League, după plecarea lui Guardiola. În schimb, Pep nu a mai câștigat-o niciodată și a ajuns să fie eliminat în optimile de finală. Anglia a rămas în competiție cu „rățușca cea urâtă”.