Cum ne-o fi scris

”Se vede o altă atitudine”. De câte ori ați auzit chestia asta, de la venirea lui Contra pe banca naționalei? E o prostie și am să vă spun și de ce. Atitudinea o ai sau n-o ai. N-o poți avea azi, iar mâine s-o pitești în vreun ungher, în funcție de cine e selecționer. Nu, dacă ai pretenția de a fi catalogat drept fotbalist profesionist. Ce am văzut aseară? Cum stă treaba cu atitudinea? Am avut sau nu? Mi s-a părut că nu, dar fiecare e liber să creadă ce vrea.

Altceva mi se pare că a adus Contra și nu e nicio rușine să admitem asta. Contra e norocos din cale-afară. Nu atitudinea a adus victoria în Lituania, ci norocul. Că trebuie să ai noroc să marchezi în minutul 94, după ce ai fost egalat în minutul 90. Trebuie să ai noroc să egalezi în Danemarca fără să fi amenințat, în mod real, poarta adversă, până în minutul 88. Sau la golul lui Țucudean de la Belgrad. Bine că a intrat, dar 9 din 10 execuții de felul acela nu aduc nimic. Cum credeți că s-a fi terminat meciul din Lituania, cu Daum pe bancă? 1-1. La fel ca partida cu Muntenegru, când Stanciu a ratat victoria dintr-un penalty pe care, poate, nu l-ar mai rata în alte 9 situații din 10.

Nu e rușinos să ai noroc. Norocul face parte din joc. Vorba asta ni se potrivește mai mult decât cea cu ”norocul ține cu cei puternici”. Noi nu suntem puternici. Suntem o națională care ar avea mai mult de câștigat dacă s-ar poziționa corect în raport cu posibilitățile ei. Să nu-i mai considere pe alții mici. Ai noști sunt tot cam pe acolo. Dacă nu sunteți de acord, mai uitați-vă o dată la meciul de aseară. Nu vorbesc de diferența individuală, lesne de observat, ci de felul în care România a arătat ca echipă.

Știu că mulți l-au perceput pe Daum ca pe un blestem aruncat asupra glorioasei noastre naționale. Dar care e diferența majoră dintre meciul cu Armenia și cel de aseară? Când am avut mai mult noroc? Atunci când am beneficiat de om în plus și penalty, din startul meciului, sau când am câștigat la ultima fază? Mai țineți minte reacțiile de după returul cu Armenia, când a marcat tot Maxim în prelungiri? Parcă marcaseră adversarii. Nu sunt fan Daum sau critic al lui Contra. Și eu vreau să văd naționala câștigând, la pas, fiecare meci. Dar ce am făcut pentru ca asta să se întâmple?

Ce s-a schimbat între momentul Albania, de la Euro 2016, ca să nu mă întorc în preliminariile în care am avut peste 400 de minute fără gol marcat, și ce s-a petrecut aseară? Aparent, nimic. Naționala a primit ceva sânge proaspăt, amestecat cu ceva experiență a unor jucători pe care nu ne gândeam că-i vom mai vedea sub tricolor. Jocul? Tot cam pe acolo, dacă ținem cont de chinul cu Muntenegru, de ocaziile sârbilor, de raportul egal al situațiilor de gol de aseară. Stăm, cumva, la cheremul strămoșescului ”cum ne-o fi scris”. Singurul care s-a schimbat e norocul. Și nu e nicio rușine să admitem că avem noroc. Totul e să nu confundăm norocul cu valoarea.

uefa.com
  • 91
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

3 gânduri despre „Cum ne-o fi scris

  1. Asta este nivelul, domnule Stefanescu. Suntem in urna a 3a a fotbalului european. Hai sa ne uitam pe unde joaca sarbii, muntenegrenii, grecii, chiar si ungurii. Avem un portar de mijlocul clasamentului in ligue1, un fundas capitan ce freaca banca la napoli, un mijlocas de top 6 in belgia si un atacant golgeter in bulgaria. Ah, si pe nicusor, cea mai mare paguba din istoria lui anderlecht. Despre ce vorbim? Cel care a adus 2 puncte la vilnius se intreaba de ce joaca asa putin in bundesliga. Altii se intreaba de ce joaca in bundesliga… Hai sa ne amintim cum primera era a 2a casa a romanilor, cum aveam pe cei 2 gica la supercampioana europei, niste baieti prin premier league, actualul selectioner la milan… Mai tarziu erau chivu, mutu si lobont care erau titulari meci de meci in serie a, si nu la crotone, spal sau frosinone.

  2. E o diferenta, mica dar este, intre a marca pur si simplu pe final de meci, in minutul 88 ori 93, si a marca dupa ce abia ai luat gol.

    Il vedeam pe Contra urland la jucatori, indemnandu-i sa atace, le spunea ca nu e totul pierdut.

    Daum, pe banca, era inert. Resemnat.

    Contra nu e un antrenor stralucit. Tactic, posibil sa fie sub Daum. Alegerile lui sunt dubioase. Destul de conflictual. La Dinamo, din cauza alegerilor lor, un lot de play-off, care a fost aproape sa ia titlul, s-a transformat intr-unul de play-out. Nu e singurul vinovat, dar este.

    Si, totusi, are o calitate: isi motiveaza jucatorii. Urla la ei. Ii dezmorteste. Ii biciuieste de pe margine. Cu alt antrenor nu am fi dat gol dupa ce abia am primit. Nu cu Daum, nici cu Piturca sau Iordanescu. Cu Contra da.

    Ca e prea mult sau prea putin pt un selectioner e alta discutie.

    1. Suntem tot acolo. Cu diferența că actualul selecționer a avut și meciuri amicale, iar preliminariile adevărate încep în primăvară. Dacă tot ce putem scoate scoate în față e că jucătorii sunt mai motivați dacă țipă cineva la ei, atunci nu cred că ajungem undeva. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *