De la ”Grifon”, la ”Diavol”

Despărțirea de Higuain nu a lăsat în urmă regrete, nici de o parte, nici de cealaltă. Pipita, adus pentru a întări un compartiment care a lăsat de dorit după retragerea lui Inzaghi, mai mult a dezamăgit, decât a confirmat. În aceste condiții, despărțirea a fost ceva normal, iar ambele părți au avut de câștigat. Milan a scăpat de un salariu foarte mare, vreo 17 milioane brut, dar și de un jucător care părea a nu-și mai găsi nici locul, nici motivația. Iar jucătorul s-a reîntâlnit cu cel care l-a făcut să doboare un record vechi de aproape 7 decenii.

Obișnuit să câștige meci de meci, argentinianul a avut un șoc, probabil, în momentul în care a văzut cum stau lucrurile la Milan. Departe de a avea coechipierii care-l puneau în valoare atât de simplu, la Torino, Higuain s-a zbătut, în prima parte a scurtei sale aventuri pe San Siro. A avut și o perioadă prolifică, 6 goluri în 5 meciuri, după care nu și-a mai găsit locul, în ciuda eforturilor tuturor. Meciul cu Juventus, în care a ratat un penalty și a fost eliminat, i-a pus capac. Iar când s-a ivit oportunitatea reluării colaborării cu Sarri, mintea i-a zburat pe Stamford Bridge. Nici măcar golul cu SPAL, care a pus capăt celei mai negre perioade a carierei, nu a adus vreun reviriment. Așa s-a ajuns în situația de a fi rezervă în Supercupă și neconvocat, la cerere, în meciul cu Genoa. Nervos în permanență, la adresa arbitrilor, adversarilor și chiar și a coechipierilor, Higuain a lăsat impresia unui transfer ratat.

Perspectiva de a plăti 35 de milioane pentru un transfer definitiv a făcut-o pe Milan să se reorienteze. Era clar că venirea lui Higuain a fost un fiasco, precum cea a lui Bonucci. Negocierile cu Preziosi n-au fost foarte dificile, singurele neînțelegeri fiind legate de modalitatea de achitare a sumei. S-a ajuns la 35 de milioane, aceeași sumă pe care ar fi trebuit s-o direcționeze în vară spre Torino, dar rossonerii speră să fi făcut, de data asta, o afacere avantajoasă. Lucrurile par a fi cum speră Leonardo și Maldini.

În locul unui atacant de 31 de ani, cu doar 6 goluri în acest sezon, vine unul de 23, care a marcat de două ori mai mult. Nu e de neglijat nici componenta financiară. În loc de 9 milioane net, cât îi plătea argentinianului, Milan îi virează polonezului 1,8 milioane. Rossonerii au făcut o economie de 7 milioane, mai mare dacă vorbim de salariul brut, în vreme ce Piatek a obținut un salariu de aproape 4 ori mai mare decât pe Marassi, unde câștiga 500.000 de euro pe sezon. O afacere profitabilă pentru toate părțile implicate. Un atacant ce părea, de multe ori, blazat, înlocuit un altul cu foame de trofee.

Cu ce vine Piatek acolo unde n-a mai reușit nimeni, de la retragerea lui Inzaghi? În primul rând, cu statistici foarte bune, comparativ cu cele ale predecesorului.

De două ori mai multe goluri, de aproape două ori mai multe șuturi din partea unui atacant care are caracteristici diferite de ale lui Higuain. În plus, vine și cu o recomandare importantă din partea lui Boniek. Iar președintele federației poloneze e o figură importantă în Italia, unde a jucat la Roma și Juventus. ”Krzysztof Piatek poate juca la orice echipă din lume” a spus Boniek. Iar statistica îi dă dreptate. 13 goluri în 19 meciuri, cu două mai mult decât Milik, atacantul lui Napoli, care a marcat de 11 ori în 17 partide. Il Pistolero stă mai bine și decât Lewandowski, care are 11 reușite în 17 meciuri de Bundesliga. A marcat jumătate din golurile echipei sale, acum e așteptat să facă același lucru și la Milan.

Unde, totuși, va avea parte de altă expunere, ceea ce poate fi o presiune în plus, la fel ca suma de transfer. Scapă, însă, de capriciile unui conducător ca Preziosi, cel care a schimbat doi antrenori în tur. Schimbările dese de antrenori s-ar putea să fi contribuit la ușorul ”declin” al polonezului, care a marcat 9 goluri în primele 7 etape și numai 4, în următoarele 10. Mai puțin combinativ decât Higuain, dar mai prezent în fața porții, Piatek are de rezolvat, în primul rând, concurența cu Patrick Cutrone. Higuain și Cutrone erau complementari, ceea ce l-a făcut pe Gattuso să-i folosească de mult ori împreună. Piatek și Cutrone au, însă, caracteristici similare, ceea ce-l va pune în dificultate pe antrenor. N-ar fi exclus ca Piatek să fie lăsat în umbra lui Cutrone, cel puțin în primele etape, până se obișnuiește cu aerul tare de pe unul dintre stadioanele importante ale fotbalului mondial. Asta ar fi în avantajul lui Cutrone, care cunoaște bine de tot mediul și poate profita.

În afara lui Cutrone, se spune că Piatek trebuie să lupte și cu tradiția nefastă a numărului 9. În ultimii ani, niciunul dintre atacanții aduși pentru a-l face uitat pe Pippo Inzaghi, nu a reușit să se impună. Au fost mulți și degeaba. N-au reușit nimic. După ani în care a jucat cu 7, Pato a ales 9 și nu a obținut în schimb decât accidentări. Doar 4 meciuri și niciun gol. Matri și Torres abia au marcat câte un gol,  Destro a dat 3, Luiz Adriano, 4. Lapadula s-a descurcat cel mai bine și a marcat de 8 ori. Andre Silva a înscris doar două goluri, iar Higuain 6. Piatek s-a ferit de 9 și a ales 19. ”M-am născut pregătit” a spus polonezul. Dacă e așa, vedem sâmbătă. Piatek vs Milik!

sursă foto: Gazzetta dello Sport

  • 140
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *