Serie A, etapa a 36-a. Tot înainte, tovarăși!

Fronturile se deschid și se închid cu o repeziciune uimitoare, pe finalul sezonului. S-a lămurit lupta pentru titlul de golgheter. Cristiano trebuie să se mulțumească doar cu scudetto. În mod oficial, a mai ieșit o echipă din lupta pentru Ligă, deși era scoasă din calcule încă din runda precedentă. Roma rămâne, dar de De Rossi pleacă la finalul sezonului. Atalanta își vede de treabă, cu motto-ul ”Tot înainte, tovarăși!”. La retrogradare, încă mai sunt posibile surprize. Adică să pice o echipă care a bătut-o pe Juventus, Genoa, sau una care a scos o remiză nesperată, de la 1-3, chiar la Torino. Adică Parma.

Atalanta – Genoa 2-1 (Barrow 46, Castagne 53 / Pandev 89)

Primul meci în exil i-a adus Atalantei o victorie la limită. Sunt 11 etape fără eșec, un record pentru bergamasci, în ultimii 16 ani. O primă repriză echilibrată a fost dată uitării în primele 10 minute din partea a doua. Două goluri au fost suficiente ca echipa lui Gasperini să câștige primul meci de la Reggio Emilia. Ar mai fi de jucat încă unul, în chiar ultima etapă, cu gazdele de pe Mapei. Sassuolo va fi oaspete și nu e frumos să le superi pe gazde, așa că totul se decide în runda următoare. Atalanta joacă pe terenul lui Juventus, după Roma și Milan, astfel că toată lumea va ști ce e nevoie să se întâmple pe Allianz Stadium. Un X e suficient și cred că așa va fi. Foarte probabil, Bătrâna Doamnă nu-și va aduce aminte de meciul de cupă.

Și pentru că a venit vorba de Juventus, Genoa n-a mai bătut pe nimeni după ce i-a încălțat pe bianconeri. După 8 etape în care a scos doar 3 puncte, Prandelli și Radu mai au doar un punct peste Empoli. Norocul echipei rossoblu este că are meciuri ușoare. Cagliari și Fiorentina sunt ultimele două adversare, dar trebuie să le și poți bate. Ceea ce nu pare a fi cazul genovezilor.

Cagliari – Lazio 1-2 (Pavoletti 90+1 / Luis Alberto 31, Correa 53)

Lazio a bătut și a pierdut. Lupta pentru Champions se încheiase încă după eșecul cu Atalanta, dar victoria de la Cagliari e bună pentru moral. Biancocelesti au finala Cupei, tot cu Atalanta, și speră ca măcar a 3-a oară să fie cu noroc. Dacă pierd și mâine, Simone Inzaghi mai are două meciuri în care trebuie să recupereze două puncte. Atât o separă de Torino, aflată pe 7. După 3 eșecuri la rând, dar cu 40 de puncte în buzunar, sarzii nu-și fac mari probleme. Parma, Udinese și Genoa au puncte mai puține și griji mai multe.

Fiorentina – Milan 0-1 (Calhanoglu 35)

Milan s-a trezit, dar pare târziu. Acum, să nu credeți că rossoneri s-au metamorfozat peste noapte. Nu, nicidecum. Jocul e la fel de prost, dar măcar câștigă. A fost a doua victorie la rând, ceea ce nu a mai trăit Gattuso de la începutul lui martie, atunci când era pe 3. Acum, după al 3-lea gol al lui Calhanoglu cu Fiorentina, Milan e pe 5 și are nevoie de o victorie a lui Juventus, cu Atalanta. Altfel, e degeaba. Fiorentina rămâne fără victorie cu Montella pe bancă și, probabil, fără antrenor la finalul sezonului. Ce surpriză! J

Torino – Sassuolo 3-2 (Belotti 56,82, Zaza 81 / Bourabia 27, Lirola 71)

Belotti – Sassuolo s-a terminat 3-2, deși a început prost pentru Gallo. Atacantul granata a ratat un penalty, ceea ce a devenit, deja, specialitatea casei. Are 7 penalty-uri ratate în ultimele 4 sezoane, ceva namaivăzut în Serie A. Și ca totul să fie mizerabil pentru Torino, Sassuolo a dat gol, 10 minute mai târziu. Bourabia l-a dat și a fost eliminat. Imediat. Avea un galben și și-a pus tricoul pe cap, după gol. Giacomelli a aplicat regulamentul la sânge. Belotti a egalat după pauză, la câteva minute după ce l-a încercat pe Consigli cu o foarfecă formidabilă, scoasă de portarul oaspeților.

Care oaspeți au condus iar, deși erau mai puțini. Vreo 10 minute, pentru că a egalat Zaza, după care Belotti a dat golul etapei. A fost mai frumoasă prima foarfecă, dar din a doua a marcat, iar Torino a rămas deasupra lui Lazio. Și a mai rămas cu recordul de puncte.

Sampdoria – Empoli 1-2 (Quagliarella 90+2 / Farias 56, Di Lorenzo 71)

Nederanjată de vreun obiectiv pe final de sezon, Sampdoria s-a gândit să-i sape groapa rivalei Genoa. Și a mai aruncat și o mână de pământ. Cum a fost posibil? Simplu. 3 puncte cedate lui Empoli, după o primă repriză în care Empoli nu prea s-a apropiat de poarta lui Audero. Rămânem cu golul splendid marcat de Farias și cu erorile amuzante ale fundașilor lui Giampaolo, care au facilitat primul succes extern al lui Empoli.

Bine, și cu al 9-lea gol din penalty marcat de Quagliarella, care a ajuns la cota 26 și nu mai poate fi prins nici de Cristiano, nici de Duvan Zapata. Pe Piatek nu-l mai pun, că n-a mai marcat de cțnd era Milan pe val.

Frosinone – Udinese 1-3 (Dionisi 85 / Okaka 11, 44, Samir 41)

Pe Benito Stirpe s-a jucat un meci a cărui desfășurare nu a surprins pe nimeni. Deja retrogradată, Frosinone a pierdut clar cu Udinese, care a băgat-o pe Genoa întrea ea și Empoli. În afara dublei lui Okaka, prima în Serie A, n-a mai rămas nimic după meciul de duminică.

SPAL – Napoli 1-2 (Petagna 83 pen. / Allan 49, Mario Rui 88)

Napoli a bătut-o și pe SPAL încercând să închidă cât mai onest cu putință un sezon în care nu s-a ales cu nimic. Lui Allan îi priesc meciurile cu SPAL. A dat primul gol după mai bine de un an. Ultimul gol marcat data din februarie anul trecut, tot cu SPAL. Niciun sezon fără gol în Serie A. Mario Rui nu mai dăduse tot de un an și a zis că nu strică să marcheze și el. Două goluri frumoase și atât, că frumusețea, în Italia,  ține de alte lucruri, nu de fotbal. Trofeele se câștigă altfel.

Roma – Juventus 2-0 (Florenzi 79, Dzeko 90+2)

Deși pe locul 6, Roma e echipa care se poate lăuda cu cele mai multe victorii împotriva lui Juventus, în ultimele 4 sezoane. Adică 3, ceea ce nu e puțin în fața Balaurului care a subjugat fotbalul italian. N-a fost simplu, mai ales în prima repriză, în care Mirante a făcut adevărate miracole.  La Cuadrado a fost primul.

Învins de Cristiano, după pauză, Mirante a fost salvat de VAR. Iar lui Cristiano i s-a pus pata pe Florenzi. Atât cât e de mic, căpitanul Romei a dat golul care menține vii speranțele Romei. Oricum, șansele sunt infime. Singura șansă a echipei lui Ranieri e ca Atalanta să nu ia decât un singur punct, în ultimele două meciuri, iar Milan să nu câștige ambele meciuri. Și, evident, trebuie ca Roma să le bată pe Sassuolo și Parma. Cu Parma, va fi ultima apariție a lui De Rossi în tricoul Romei. Nu e o retragere ca a lui Totti. Pur și simplu, nu i-a fost prelungit contractul. Uite așa se încheie 18 ani, cu 615 meciuri, 63 de goluri și 54 de pase decisive. Pare puțin, dar nu e.

Bologna – Parma 4-1 (Orsolini 52, Sepe 59 aut., Lyanco 72, Sierralta 84 aut. / Inglese 81)

Bologna – Parma a fost derby doar cu numele. S-a cam ales praful de rivalitatea lor. În prima repriză, nu s-a întâmplat nimic. În a doua, meciul s-a încheiat după 15 minute. Autogolul lui Sepe și eliminarea lui Bruno Alves au decis soarta celor 3 puncte. Doar Barcelona se mai poate lăuda cu performanța Bolognei. 6 victorii la rând, pe teren propriu. 40 de puncte par suficiente, chiar dacă următoarele adversare sunt Lazio și Napoli. Între Bologna și Empoli sunt 5 puncte și 4 echipe. Între care se află și Parma, care n-a bătut pe nimeni de 9 etape și are doar 3 puncte peste Empoli. Fiorentina și Roma sunt ultimele două adversare.

Inter – Chievo 2-0 (Politano 36, Perisic 86)

Spalletti îi lasă lui Conte echipa cu cele mai multe meciuri fără gol primit. Aproape jumătate dintre partidele acestui sezon s-au încheiat cu poarta lui Handanovic intactă. 17 din 36 nu e deloc puțin pentru un campionat precum cel italian. Adevărat, împotriva lui Chievo nici nu putea fi prea greu să nu iei gol. Mai ales că ai lui Di Carlo au terminat meciul fără vreun șut pe poartă. Politano a închis cercul, după cum zice Gazzetta dello Sport. Anul trecut, marca împotriva nerazzurrilor, în penultima etapă, și Inter era ”fuori Champions”. Acum, a marcat golul care a readus-o pe 3. Și Perisic se poate lăuda cu ceva. Are 7 goluri în 7 meciuri cu Chievo.

Mai avem două etape și totul depinde de Juventus. Dacă vrea să răzbune eșecul din Cupă, locul 4 se joacă. Dacă nu, e jucat, deși italienii o mai țin în ecuație și pe Inter. Ba chiar și pe Torino, care e la 5 puncte de Atalanta și încă mai are șanse, matematic vorbind. Bine, ei au pus-o și pe Lazio, pe care nici matematica nu o mai ajută.

Gazzetta dello Sport

Mai interesant e ce se întâmplă la retrogradare, unde sunt 7 echipe despărțite de 5 puncte. Teoretic, poate pica oricine. Practic, echipele cu 40 de puncte ar trebui să fie liniștite.

Gazzetta dello Sport

 

 

 

 

  • 60
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *