Serie A, etapa a doua. Ce spectacol!

Juve – Napoli, 7 goluri. Lazio – Roma, 6 bare. Nu mai pun cele 5 goluri de la Atalanta – Torino sau Sassuolo – Sampdoria. Răsturnări spectaculoase, ratări și parade incredibile. Au înnebunit italienii, asta e clar. Se miră până și ziariștii ăia vechi, care nu credeau că vor prinde vreodată astfel de meciuri. Cel mai important e semnalul. Campionatul nu s-a născut mort. Campionatul e viu. Pe rând, că avem despre ce povesti.

Bologna – SPAL 1-0

Meciul Bolognei a fost, din nou, despre Sinisa. Scăpat de statul în spital, s-a întors pe Dall’Ara și a bifat primul suces în acest sezon. N-a fost simplu, dar a fost meritat. Echipa rossoblu a dominat tot meciul, a ratat ocazii mari și a marcat atunci când, probabil, nu se mai gândea nimeni. Soriano a băgat-o-n ațe, iar Sinisa are 4 puncte.

Milan – Brescia 1-0

Milan a început meciul cu Brescia ca din pușcă și a marcat repede. 1-0 Calhanoglu, minutul 12. Primul gol al turcului, acasă, după cel cu Fiorentina din mai 2018. După care rossoneri s-au oprit. Lipsă de idei sau de valoare, nu se știe. Câte puțin din ambele. Cert e că Brescia a ratat două ocazii mari până la pauză. Andre Silva, titularizat surprinzător, a stat în teren o oră. Chiar a stat, că n-a apucat să trimită vreo minge spre poartă și a fost trimis la vestiare, iar de acolo, mai departe, la Frankfurt, de unde a venit Rebic. Exact acel Rebic, care n-a reușit nici la Fiorentina, nici la Verona. Să ne întoarcem la meci, așa cum s-a întors Milan la jocul prost de la Udine. Ok, nici Brescia n-a avut nimic important. Meciul s-a animat din minutul 85 încolo, când a început să rateze Piatek. Nu una, nici două, ci 3 ocazii mari. Și au fost singurele șuturi pe poartă, după golul lui Calhanoglu. 3 puncte, dar casieria e departe.

Juventus – Napoli 4-3

Ce a fost la Torino nu poate fi explicat. Într-un fotbal în care mulți suspină după apărările de altădată, un meci cu 7 goluri nu poate fi altceva decât un coșmar. Mai ales că, dincolo de goluri, au mai fost și alte ocazii. Napoli a fost luată pe sus și s-a văzut condusă cu două goluri, fix după o paradă senzațională a lui Szczesny. Danilo, intrat în locul lui De Sciglio, accidentat, a marcat la prima atingere de balon. 29 de secunde trecuseră de la debutul în Serie A. Apoi, a venit rândul lui Higuain. Pipita a râs de Koulibaly și, probabil, în urechile lui De Laurentiis a răsunat , din nou, ”è colpa tua”.

Când s-a făcut 3-0, gol Cristiano, lucrurile erau clare.Nimeni nu avea cum să-și imagineze că De Ligt, titularizat forțat, după accidentarea lui Chiellini, poate greși la două faze fixe. Sau că Napoli poate marca de 3 ori într-un sfert de oră, după ce, timp de 60 de minute, a arătat ca o căprioară cu ochii în farurile camionului juventin. Dar de asta e frumos fotbalul. Că echipa lui Ancelotti poate reveni uluitor, de la 0-3, nu numai în Ghencea, ci și pe Allianz Stadium. Doar ca să piardă cu un autogol caraghios al lui Koulibaly, omul care tocmai a devenit tată și, probabil, n-a dormit prea mult în zilele premergătoare meciului. Oricum, Napoli a pus o mulțime de întrebări și va mai pune. Hi, I’m Chucky! Wanna play? Lozano a debutat perfect, iar venirea lui Llorente ar trebui să miște lucrurile în direcția potrivită. Cel mai important, însă, e că, după sfertul de oră colosal al napoletanilor, campionatul nu s-a născut mort.

Lazio – Roma 1-1

În cel mai timpuriu Derby della Capitale jucat vreodată, Lazio și Roma s-au pus pe treabă încă din start. Cu o furie incredibilă, cele două rivale au oferit cel mai spectaculos derby jucat în ultimii ani. O primă jumătate de oră incredibilă, care s-a disputat după următorul scenariu: bară Leiva, bară Zaniolo, gol Kolarov, bară Immobile, bară Correa, bară Zaniolo. 26 de minute cum n-am crezut vreodată că voi vedea în Serie A. Italienii spun că s-a jucat ca în Premier League. Părerea lor. Eu cred că a fost mai bine.

Lazio a mai dat-o o dată-n bară, pe final, prin Parolo, așa că are de ce să fie nemulțumită de rezultat. Ai lui Inzaghi au fost mai buni, au căutat să câștige, dar au ajuns să se mulțumească doar cu un punct. Nu e rău. Atâta vreme cât vor reuși să mențină aceeași intensitate, vor pune mari probleme. Dincolo, Paulo Fonseca joacă un fel de ruletă rusească, doar că o face cu mai mult de un glonț. Doar două puncte după două etape, dar problema e lejeritatea cu care adversarii ajung să tragă la poartă. Un mijloc ciuruit, care i-a permis lui Lazio să tragă de 23 de ori la poartă. Fane Radu a jucat bine și a luat 6 în Gazzetta. În cotidianul roz, nu a existat secțiunea ”il peggiore” – nici într-o parte, nici în cealaltă. E un omagiu adus unui fotbal total în care s-au regăsit, totuși, destui ”slabi”.

Lecce – Verona 0-1

Lecce a pierdut acasă, cu Verona. E păcat să insistăm prea mult pe ceea ce s-a întâmplat pe Via del Mare, unde nu s-au întâmplat prea multe. Matteo Pessina a dat primul său gol în Serie A, chiar împotriva uneia dintre echipele pentru care a jucat, împrumutat de la Milan. Benzar a fost titular și a fost înlocuit după o oră. 5.5, în nota echipei.

Udinese – Parma 1-3

Udinese s-a trezit repede după victoria cu Milan. Când se și vedeau cu 6 puncte după două etape, friulanii au făcut cunoștință cu Gervinho. Ivorianul i-a alergat atât de rău, încât au interzis la efort pe toată durata celor două săptămâni de pauză. O victorie meritată a Parmei pe terenul unei echipe care a trăit prea mult din entuziasmul de a fi bătut un adversar letargic, așa cum a fost Milan, în runda inaugurală.

Genoa – Fiorentina 2-1

Chiesa a deschis seria ocaziilor pe Marassi și tot el a închis-o. Î.Î.E.Î.Î.Î.Î.Î.E. e seria lui Montella, care a pierdut din nou, așa cum și-a obișnuit fanii. Câți or mai fi. Acum, spre deosebire de meciul cu Napoli, nici nu se mai poate plânge de arbitraj. Genoa a jucat cum trebuie un meci în care putea avea 3-0 la bara lui Radovanovic, dar în finalul căruia a suferit puțin. Zapata și Kouame au marcat pentru Grifon. Radu a luat 6 în Gazzetta. Tehnic vorbind, și-a trecut în cont o pasă decisivă. Practic, e prea mult.

Sassuolo – Sampdoria 4-1

Domenico Berardi și-a adus aminte că e un fotbalist peste medie și că poate mai mult decât să joace pentru Sassuolo. S-a trezit, probabil, prea târziu, dar își poate reface imaginea șifonată de prea multe accidentări și evoluții lipsite de consistență, din ultimii ani. Așa că a dat 3 boabe, toate în prima repriză și a devenit primul italian care face asta, de la Immobile încoace. Nu vă gândiți că a trecut prea mult timp. Mai puțin de 2 ani (ianuarie 2018), dar sună prea frumos pentru a trece cu vederea. În inferioritate după eliminarea lui Vieira, Samp a mai luat un gol, dar n-a rămas pe sec. Un 0-7 după două etape suna prea dur, deși cam atât au jucat ai lui Di Francesco. A marcat Quagliarella, din penalty, primul gol către un al doilea titul de golgheter. Nu cred că se poate, dar nu te împiedică nimeni să visezi.

Atalanta – Torino 2-3

După ce a revenit cu SPAL de la 0-2, Atalanta a pierdut după ce a condus. Torino a reușit să întoarcă scorul pe Ennio Tardini și poate face ceea ce a reușit Atalanta în sezonul trecut. Teoretic. Scăpată de cupele europene, echipa lui Mazzarri are suficientă liniște pentru ”una stagione da protagonisti”. Sunt multe echipe cu slăbiciuni de care Torino poate profita. Dacă a reușit să o bată pe Atalanta fără o mulțime de jucători importanți, de ce nu ar spera? Golurile lui Zapata nu au fost suficiente pentru Dea, care s-a apărat prost la fazele fixe. Când vor începe și meciurile din Champions League să nu ne mirăm dacă o vom regăsi pe Atalanta în partea a doua a ierarhiei.

Cagliari – Inter 1-2

Lazio n-a putut să-i ia decât un punct Romei, dar a învins-o pe Cagliari. Ciudat echipament a mai avut Inter în Sardinia, unde a fost infinit mai greu decât cu Lecce. Un adversar mai arțăgos, dispus să se agațe de orice șansă i-a pus destule probleme echipei lui Conte. Era de așteptat ca meciul de pe terenul lui Cagliari să arate astfel, pentru că sarzii au jucători buni, iar acasă joacă bine. În plus, factorul Nainggolan s-a simțit din plin. Belgianul a alergat, a recuperat, a pasat, a tras la poartă. Tot ceea ce face un căpitan, chiar și fără banderolă. Ca să vă dați seama cât a fost de greu, vă mai spun un singur lucru. A fost nevoie și de Godin, în ultimele minute. Până la urmă, a câștigat echipa mai valoroasă, care a avut în Sensi cel mai bun jucător de pe teren, chiar dacă golul victoriei l-a marcat Lukaku. Inter e în grafic, are 6 puncte, dar vin vremuri grele. Milan și Lazio, la 3 zile distanță, apoi Barcelona și Juventus, la 4 zile.

Pauză două săptămâni, după care o luăm de la capăt. Fiorentina – Juventus și Hellas – Milan. Inter, Napoli și Roma joacă acasă, cu Udinese, Sampdoria și Sassuolo, iar Lazio merge la Ferrara. Ciao, ragazzi!

sursă foto: Gazzetta dello Sport

sursă foto deschidere: Corriere dello sport

  • 272
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *