Visuri vechi, în ghete noi
”Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, vom avea meciuri mult mai grele”. De aici trebuie să plecăm, de la declarația lui Pușcaș, nu de la cele 20 de minute cu Suedia sau de la repriza a doua de la Belgrad. De la puștii care vin cu o altă atitudine, o altă mentalitate, pentru că mulți dintre ei au crescut ”afară”, unde o victorie cu 4-1 împotriva Insulelor Feroe intră în sfera normalului. Și, în lumea normală, nimeni nu laudă firescul.
Contra trebuie să-i implice tot mai mult pe jucătorii de la tineret, cei care spun că preferă să nu aibă pauză, așa cum a făcut-o Ianis Hagi, la final. Cu oamenii de la U21 în teren, România a respirat un alt aer. Un aer proaspăt, cum am vrea să simțim mereu în meciurile naționalei. Golurile precum cele din prima repriză dau un moral bun, sunt binevenite, mai ales în momente dificile, dar ceea ce atrage lumea la stadion e jocul pe care l-am văzut după pauză. Cu șuturi, cu devieri, călcâie, ocazii. Nu e deloc întâmplător că toate au apărut când a intrat și Ianis pe teren. Răzvan și George se simt mai bine cu Ianis, pentru că au jucat împreună la naționala de tineret, iar omogenitatea aceasta e ceea ce lipsește de ceva vreme. În prima repriză am dat golurile, dar fotbalul l-am jucat în partea a doua. Acolo am văzut lejeritatea de la golul lui Pușcaș sau tupeul de la voleul lui Ianis. Ideal ar fi să jucăm frumos și să câștigăm. Dacă nu se poate, sunt bune și victoriile urâte, victorii să fie. Doar că prea rar se întâmplă să joci prost și să câștigi. Mult mai rar decât se întâmplă să joci bine și să pierzi.
Victoria de la Cluj n-a rezolvat totul. Avem probleme mari în apărare, unde suntem aproape ridicoli. Am reușit să luăm gol de la Feroe, după o fază în care insularii s-au distrat în flancul stâng. Cu renumiții Bartalsstovu și Gilli Rolantsson, extrema stângă reprofilat fundaș dreapta. Tricoul lui Moți poate depune mărturie despre greutățile pe care le întâmpinăm când trebuie să ne apărăm. Am reușit, inclusiv, să luăm mai multe galbene decât feroezii, ceea ce nu are cum să fie în regulă. Chiar și un adversar insignifiant, care venea după un eșec în Malta, ne-a dat emoții, ceea ce nu e tocmai liniștitor în perspectiva meciului de la Oslo.
Până atunci, Contra trebuie să găsească soluții pentru centrul defensivei, pentru că e clar că Săpunaru, Grigore și Moți nu sunt soluții. După cum nici Bancu nu e o variantă pentru postul de fundaș stânga. Contra și Rădoi trebuie să gândească strategia pentru iunie. Cine merge la Euro și cine merge în Norvegia. E păcat ca jucătorii care au obținut calificarea la Europeanul de tineret să nu se poată bucura de competiția din Italia. După cum ar fi păcat să nu jucăm la Europeanul de seniori, din vara viitoare. Aici e problema. Ce competiție sacrificăm? Europeanul de la vară, pentru că naționala mare are prioritate, deși, repet, mi se pare nedrept pentru cei care s-au calificat la U21 și ar fi putut, ca urmare a unor rezultate bune, să meargă la JO de la Tokyo. O ocazie unică în viață. Dar de cei de la tineret e nevoie la seniori, cât se poate de clar. Cât mai mulți și cât mai repede, să putem profita de generația lor și la naționala mare. Avem soluții la tineret, de ce să mai insistăm cu jucători aflați aproape de retragere, care joacă la fel, de ani buni?
3 puncte după două meciuri nu reprezintă ceea ce ne-am dorit. Ne ajută rezultatul din Norvegia, dar trebuie să ne mai ajutăm și singuri. Că altfel rămânem olimpici la matematică și facem ce am învățat de la retragerea lui Hagi, încoace. Calcule peste calcule.