UEFA Champions League, ziua a 11-a. Seara de coșmar a italienilor

În urmă cu două săptămâni, Italia era, virtual, cu 4 echipe în optimile Ligii Campionilor. Juventus și Roma, deja calificate, Napoli și Inter avându-și soarta în propriile mâini. Cum s-a ajuns ca Serie A să rămână cu două, iar Anglia se le ducă pe toate patru, nu e foarte greu de explicat și ține, în principiu, de ceea ce (mai) înseamnă Napoli și Inter în Europa, într-o perioadă în care Juventus a jucat două finale în ultimii ani, iar Roma a ajuns, anul trecut, până în semifinale. Despre seara de coșmar a italienilor, în cele ce urmează.

Liverpool – Napoli 1-0

Napoli, neînvinsă în primele 5 meciuri, a capotat în cel mai important moment al sezonului. Ancelotti a mers pe ideea care făcuse ca meciul tur să îi aparțină, dar a subestimat forța unei echipe care pur și simplu se transformă când joacă pe teren propriu. E de ajuns să ne uităm pe rezultatele cormoranilor din ultimele 6-7 luni. Victorii pe linie acasă, înfrângeri pe linie în deplasare. Așadar, cel mai nepotrivit context pentru Napoli, care spera, totuși, să obțină rezultatul de care avea nevoie. Și o înfrângere era bună, în anumite condiții. Numai 0-1 să nu fie sau la mai mult de un gol diferență.

Numai că stă, cumva, în firea lucrurilor ca Napoli să rateze cele mai importante momente. Vă mai aduceți aminte de grupa din 2013? Napoli a terminat cu 12 puncte, dar a ratat calificarea din pricina erorilor de calcul și a unui singur gol de care mai avea nevoie. S-a repetat, întrucâtva, scenariul și în această ediție. În vreme ce PSG și Liverpool i-au umplut plasa Stelei Roșii, băieții lui Ancelotti au lăsat-o mai moale acum două săptămâni, după ce au făcut 3-0. Suficient cât să ia un gol care să conteze enorm. Golul care i-a oferit șansa unei victorii cu doar 1-0 lui Liverpool.

La felul în care a început meciul de pe Anfield, era greu de crezut că se va termina doar 1-0. Ai lui Klopp s-au năpustit spre poarta lui Ospina, iar italienii au încercat să profite de spațiile generoase oferite de englezi. A ieșit un meci viu, aspru și care, din start, părea să nu-i convină lui Napoli. Care are calitate, dar nu are forță. Iar ritmul impus de Liverpool tocmai asta presupune. Așa, echipa lui Klopp poate să supună orice adversar care practică tipul de fotbal propus de Napoli. Așa s-a întâmplat și anul trecut, cu Manchester City. Forța a prevalat în fața tehnicii. În vreme ce cormoranii s-au prăvălit peste poarta lui Ospina, italienii au încercat să răspundă din gleznă, cu acțiuni rapide, purtate în 2-3 oameni. Strategia a ținut până când Liverpool a deschis scorul, după o suită de greșeli ale oaspeților. Mario Rui s-a eliminat singur, Koulibaly n-a reușit să-l ducă pe Salah în tușă, așa cum și-a propus, iar Ospina a făcut greseala decisivă, încercând să anticipeze o centrare care n-a mai venit. Mingea s-a odihnit în plasă, iar meciul a continuat pe linia impusă de Klopp.

Și când nici oameni precum Allan, jucători cu o capacitate mare de efrot, nu fac față la mijlocul terenului, deznodământul e unul singur. S-a văzut în startul reprizei a doua ce mai poate Napoli. Mai nimic. O echipă sufocată, incapabilă să treacă de centrul terenului, a reușit doar să mențină o diferență minimă. La fel de adevărat e că 0-1 sau 0-2 însemna același lucru. Napoli avea nevoie de gol. Un gol pe care l-a avut Milik în gheată, în al doilea minut al prelungirilor, dar polonezul nu l-a putut bate pe Alisson.

uefa.com

Ar fi fost nemeritat, dar fotbalul nu ține cont de merite. Italienii au văzut o echipă ieșită din competiție ”a testa alta”, dar cred că este doar o modalitate de a încerca să atenueze șocul unei eliminări pe care puțini o anticipau. Un fel de compasiune pentru o echipă frumoasă, care are un aer aparte în foatbalul italian, dar care nu e în stare să învețe din propriile greșeli.

Steaua Roșie – PSG 1-4

Cum era de așteptat, în ciuda rezultatelor bune obținute pe teren propriu, Steaua Roșie nu i-a rezistat Parisului. Tuchel a venit cu Mbappe, Neymar, Cavani și Di Maria în primul 11, pentru a rezolva cât mai repede soarta calificării. Cum o victorie era suficientă pentru calificare, parizienii au dat gol repede. Ba chiar au condus cu 2-0 pe Marakana, acolo unde Napoli și Liverpool nici măcar nu au marcat. Iar dacă sârbii au prins puțină culoare în obraji, e doar pentru că francezii le-au permis asta. Când au accelerat din nou, au mai dat două goluri și merg în optimi de pe prima poziție.

uefa.com

Inter – PSV 1-1

Iar acum ne întoarcem la italieni și la seara lor neagră. Nici în cele mai negre coșmaruri, Inter nu se gândea că poate rata calificarea, după ce a câștigat primele două meciuri. 6 puncte după primele două etape, 8 la finalul fazei grupelor. Să ai nevoie de un succes simplu, acasă, cu PSV, și să nu-l poți obține, e ceva incredibil. Dar, în același timp, spune destul de mult despre statutul nerazzurrilor. Foștii campioni ai Europei au călărit săptămâni bune valul euforiei de după victoriile cu Tottenham și PSV. Iar remiza de acasă, cu Barcelona, le-a întărit ideea că ei și nu englezii se vor califica în optimi. La fel ca Napoli, Inter a depins numai de ea. După ce a amânat calificarea pierzând la Londra, echipa lui Spalletti nu trebuia să facă altceva decât să câștige cu PSV. Olandezii erau ultimii, cu un singur punct și cu gândul mai mult la lupta internă cu Ajax, decât la meciul de pe Meazza.

Probabil că așa a gândit Spalletti, care a făcut o mutare ciudată în formula de start. L-a titularizat pe Candreva la mijloc, dar nu pe postul său obișnuit, ci la dreapta lui Brozovic, în poziția de inter.  Candreva a fost unul dintre cei mai slabi de pe teren, dar vina e a lui Spalletti, care l-a trimis acolo. Asamoah joacă rău de câteva meciuri, iar aseară a greșit la golul lui Lozano. Și ne întoarcem la antrenor, care, la fel ca în meciul cu Juventus, l-a schimbat pe Politano. Adică omul care a dat centrarea la golul lui Icardi. Cu Juve, a intrat Borja Valero, aseară, a intrat Vrsaljko. De-ale lui Spalletti.

Era minutul 83, iar Inter, aproape calificată. Ceea ce e de neînțeles e felul în care nerazzurrii au abordat ultimul sfert de oră. După golul lui Icardi, echipa lui Spalletti s-a decuplat pur și simplu de la tensiunea meciului. A așteptat să treacă timpul, cu pase relaxate, la mijlocul terenului. De parcă era totul gata. Numai că nu a fost, iar golul lui Lucas Moura, de pe Camp Nou, i-a trimis pe italieni în brațele disperării. Numai o echipă care nu mai știe ce înseamnă Champions League, poate face astfel de erori. Iar Inter e genul acesta de echipă. La 7 ani de la precedenta participare în UCL, Inter ratează pe mâna ei o calificare pe care a avut-o în buzunar după primele două etape. Urmează acum, la fel ca în cazul lui Napoli, chinul meciurilor de joi seară, cu 3 zile înaintea partidelor importante din Serie A.

uefa.com

Barcelona – Tottenham 1-1

Cât a fost pe Meazza, s-a terminat și pe Camp Nou. Chit că Valverde a odihnit o mare parte a titularilor, Barcelona a jucat. Nu a rupt gura târgului, dar nici n-a lăsat-o pe Tottenham să câștige. S-a văzut destul de repede cine are nevoie de puncte și cine nu, dar nu mereu dorința e cea care contează. Trebuie să mai și poți lua punctele de care ai nevoie. Iar Tottenham a luat punctul care o trimite în optimi, după două înfrângeri în primele două etape. Barcelona a rămas cu onoarea nepătată și cu primul loc în grupă.

uefa.com

Brugge – Atletico 0-0 / Monaco – Dortmund 0-2

Club Brugge le-a încurcat pe ambele echipe calificate în optimi, în ultimele două meciuri. După ce a remizat la Dortmund și i-a dat lui Atletico șansa nesperată de a încheia grupa pe primul loc, belgienii s-au gândit că n-ar fi rău să facă același lucru și cu echipa lui Simeone. Astfel că a ieșit un 0-0 de toată frumusețea, pe ideea ”Brugge a dat, Brugge a luat”.

Și ce a pierdut în etapa a 5-a, Borussia a recuperat în runda a 6-a. Primul loc, adică, la rezultate directe cu Atleti. Favre a mai răsucit o dată cuțitul în rana monegascilor, care oricum sunt mai interesați de Ligue 1 decât de Europa. Oricum, pentru a avea șansa de a se reîntâlni cu Europa, Monaco trebuie, în primul rând, să rămână în Ligue 1.

uefa.com

Galatasaray – Porto 2-3 / Schalke – Lokomotiv 1-0

S-a jucat frumos la Istanbul, dar degeaba. Lucrurile erau clare de ceva vreme în grupa despre care am zis, de la început, că seamănă mai mult a grupă de Europa League. Singurul punct de interes era legat de ocupanta locului 3. A fost Galata, în ciuda eșecului cu Porto. Portughezii au condus cu un gol, ba chiar cu două și au plecat cu toate punctele de la Stambul. Asta și pentru că Feghouli a ratat un penalty la 2-3.

  1. Oricum, turcii nu au fost în pericol. Doar o victorie a lui Lokomotiv, în Germania, o putea lăasa pe Galatasaray pe dinafară. Rușii, fără victorie afară de pe vremea când Zidane dădea fabulosul gol de la Glasgow, au făcut ce știu mai bine. Au pierdut și la Gelsenkirchen, astfel că se păstrează pentru spectaculosul campionat intern.
uefa.com
  • 13
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *