A plouat cu goluri în Serie A și parcă te încearcă o urmă de regret că vine pauza competițională. 42 de goluri în 10 meciuri înseamnă o medie de peste 4 pe meci, asta pentru cine încă mai crede că Serie A e un campionat plictisitor. E adevărat, e vorba de gusturile oamenilor, dar nici prejudecățile nu sunt bune. Acum câteva etape am vorbit despre Il Sorpasso, acum a venit rândul lui ”Controsorpasso”, într-una dintre cele mai spectaculoase etape ale sezonului.

Cagliari – Fiorentina 2-1

E greu de găsit o echipă mai imprevizibilă decât Fiorentina, care revine de la 1-3 cu Inter, câștigă cu Milan, pe San Siro, o spulberă pe Roma în Cupă, dar pierde cu te miri cine. Acum s-a întâmplat să piardă în Sardinia. Veți spune că nu e neapărat o surpriză, că sarzii joacă foarte bine acasă, unde doar Napoli și Atalanta au câștigat. Pe de altă parte, o echipă atât de dezechilibrată nu are cum să producă rezultate pe termen lung, iar clasamentul spune adevărul. Fiorentina înoată în zona de mijloc, departe de zona europeană. Viola mai poate ajunge în Europa League, dar trebuie să câștige Cupa. Fără Juventus, orice e posibil. Cigarini e ghinionistul anului. A dat gol de la mijlocul terenului, dar degeaba. Arbitrul dăduse indirectă și nu s-a găsit nimeni care să atingă mingea înainte.

Sassuolo – Sampdoria 3-5

Quagliarella continuă lupta cu recordurile. A dat gol, a dat și pasă de gol, iar statistica spune că e cel mai bun sezon din cariera căpitanului Sampdoriei. 21 de goluri și 7 pase decisive. Nu miră pe nimeni că a fost convocat la națională, după 9 ani. Asta înseamnă să ai minte, nu un tricou cu Rashford pe sub tricoul de joc.  Adică asta.

Omul trăiește în lumea lui, n-ai ce-i face. Am încheiat paranteza. Încă un meci cu 8 goluri, cum au mai fost doar alte două în sezonul ăsta. Am zis ”doar” pentru că e un sezon în care vom mai vedea scoruri de genul ăsta. Sassuolo le-a jucat și pe celelalte două – cu Atalanta (2-6)  și Genoa (5-3). Toate pe teren propriu.  Sassuolo are doar o victorie în ultimele 12 etape, dar nu-și face griji. Deocamdată.

SPAL – Roma 2-1

A plecat Di Francesco. A plecat Monchi. Au rămas rezultatele. Proaste. 1-2 cu SPAL e un rezultat prost, nu ai cum să-i spui altfel. Ranieri nu are ce face, în momentul ăsta, iar Roma poate rămâne de căruță. Adică să joace în Europa League. Mai ales că, pe Olimpico, vine Napoli. Două săptămâni de pauză sunt prea puține pentru nevoile giallorossilor, care au de recuperat 4 puncte în lupta pentru Champions. Prima victorie pentru SPAL, după 6 etape în care adunase doar două puncte. Au dreptate cei care spun că nu ții cu Roma pentru trofee. Totuși, pentru ce?

Torino – Bologna 2-3

Torino n-a apucat să se bucure prea mult de eșecul Romei, chiar dacă a deschis scorul și a fost, pentru scurtă vreme, la egalitate cu Roma. Bologna e genul de echipă care face lucruri trăznite. Cum a fost victoria cu Inter. Așa a fost și la Torino, unde echipa rossoblu a dat 3 goluri, după autogolul lui Pulgar. Chilianul a marcat și în poarta potrivită, iar Mihajlovic a avut ultimul cuvânt în conflictul cu Urbano Cairo, care datează de mai bine de un an, de când sârbul a fost demis de patronul nemulțumit.

Genoa – Juventus 2-0

Juventus nu s-a trezit după returul perfect cu Atletico  și a pierdut primul meci în campionat. După cea mai proastă primă repriză a sezonului, în care Genoa a tras de 10 ori la poarta torineză, golurile au venit pe final. Le-au dat genovezii, în poarta cărora Ionuț Radu a șomat. Juventus n-a trimis niciun șut pe poartă, timp de 90 de minute, și a pierdut pe execuția lui Sturaro, il re delle plusvalenze. 🙂

Cristiano a rămas în spatele lui Quagliarella, pentru că n-a venit pe Marassi. Genoa e singura echipă care n-a pierdut cu Juventus în acest sezon. A fost doar a 3-a oară în istorie când Juventus e singura echipă care nu marchează într-o etapă de Serie A. S-a mai întâmplat în etapa a 30-a, sezonul 75/76 și în a 14-a din sezonul 97/98.

Lazio – Parma 4-1

Lazio s-a distrat cu Parma, echipa care făcea furori în deplasare. Parma a jucat în prima repriză la fel ca Novara, în cupă, acum vreo două luni. 4 goluri încasate, în doar 22 de minute. Ai lui Inzaghi s-au potolit în repriza a doua. Și-au dat seama că nu are rost să forțeze inutil, într-un meci câștigat clar. Lulic a dat cel mai frumos gol al partidei în care Ștefan Radu a urcat pe locul 4 în ierarhia jucătorilor cu cele mai multe prezențe în tricoul lazial.  Are 343 de meciuri, iar în sezonul următor l-ar putea egala pe Paolo Negro (376). Până la Favalli (401) mai e.

Atalanta – Chievo 1-1

E o performanță să-i dai 3 goluri lui Juventus , după care să nu poți bate ultima clasată. A pățit-o Atalanta. Când e mai mare nevoie de rezultate, ai lui Gasperini fac câte o nefăcută. Nu e ca și cum s-ar fi întâmplat prima dată. Au mai bătut-o Cagliari, SPAL și Empoli, ăștia din urmă revenind de la 0-2. Chievo a condus cu 1-0, dar n-a putut ține de rezultat. Mai o intervenție din partea lui Sorrentino, mai o lejeritate în fața porții lui Chievo, suficient pentru un rezultat care nu ajută pe nimeni. Chievo și-a luat adio de la Serie A, Atalanta și-a cam luat adio de la Champions League. Bine, era clar de ceva vreme că speranțele sunt în van.

Empoli – Frosinone 2-1

După Chievo se duce și Frosinone, care a pierdut teren în lupta pentru evitarea retrogradării. Chiar decisiv în această etapă, în care n-a putut scoate un rezultat pozitiv pe Carlo Castellani. A fost un meci într-o singură direcție, la revenirea lui Nonno Andreazzoli pe banca toscanilor. Evident, a marcat Caputo, care a venit la un singur gol în spatele lui Esposito și Saudati, care au marcat câte 14, într-un singur sezon de Serie A. Mai are până la Ciccio Tavano, care a dat 19 la mijlocul anilor 2000 și care rupe plasele și acum, la 40 de ani, în Serie C. Adică 18 goluri, cele mai multe, în grupa A din Serie C, pentru Carrarese. Frosinone a luat un singur punct în ultimele 5 runde, perioadă în care Bologna a scos 6, iar Empoli 7. Game over.

Napoli – Udinese 4-2

Au fost multe goluri și la Napoli, unde Younes a dat gol cu primul său șut la poartă în Serie A. Când Callejon a făcut 2-0, meciul părea gata. Dar n-a fost. Au egalat friulanii, în doar câteva minute, iar la pauză s-a intrat cu 2-2. Și cu teama ca Ospina să nu fi pățit ceva grav. S-a prăbușit pe teren, spre finalul reprizei, după ce se ciocnise în startul meciului, cu un adversar. Temerile s-au risipit, la ceas de seară, Ospina e în regulă. După cum a fost și Napoli. Milik a mai dat un gol, al 15-lea, și nu e departe de recordul său – 21 la Ajax.

A marcat și Mertens. Singurul care n-a dat gol e Insigne, dar căpitanul are o scuză bună. N-a jucat. Napoli s-a aruncat în urmărirea liderului, după ce a recuperat 3 puncte. Au mai rămas 15. 🙂

Milan – Inter 2-3

Și am ajuns în punctul culminant. Derby della Madonnina l-a câștigat tot Inter. Așa cum s-a întâmplat și în tur. Numai că meciul a fost mult mai spectaculos. Și a început tare. Mahmuri după cele 5 victorii consecutive, rossoneri au crezut că va fi simplu. Și până să se trezească, a venit primul gol.

Unde era apărarea? Nimeni nu știe, pentru că n-a apărut timp de o oră. Între 1-0 și 2-0, Inter a mai ratat niște ocazii. Mandiamoli all’inferno, dar pe invers. Când abia marcase Bakayoko, Castillejo a făcut un penalty stupid, iar Inter s-a distanțat din nou. Milan a mai marcat o dată, apoi Handanovic și D’Ambrosio au salvat un succes meritat, dacă e să ne luăm după primele 60 de minute. În ultima jumătate de oră, nerazzurri au fost cam în corzi, dar nu întotdeauna contează ultima impresie. Impresia e aceeași pe care am mai avut-o. Milan ar putea face mai mult cu un antrenor. Nu întâmplător, Gattuso nu prea bate pe nimeni. O singură victorie, cu Roma, în meciurile cu echipe cu pretenții.

Ar mai fi de discutat despre conflictul dintre Kessie și Biglia, dar nu intrăm în detalii. Pe niciunul nu-l văd determinant pentru Milan, așa că, din partea mea, pot pleca amândoi. Nu se mai aude nimic dinspre Icardi, omul de care a uitat toată lumea. Mă rog, aproape nimic. Wanda a anunțat că se va semna tratatul de pace, cu Marotta, iar presa zice că nu e chiar o variantă fantezistă schimbul Icardi – Dybala. Pentru Inter, ar fi excelent.

Pauză, două săptămâni. Joacă Squadra Azzurra, care a primit adversari unul și unul după chinul din Liga Națiunilor. Poate cu Finlanda, Grecia, Liechtenstein, Bosnia și Armenia va fi mai ușor.

sursă foto deschidere: Getty Images